Am descoperit pe YouTube câteva emisiuni din 2013. Habar n-aveam că mai există. Și m-am privit cu simpatie.
Mi-am amintit că fiul meu era mic, jonglam cu o grămadă de chestii, eram super obosită și asta se vede în cearcănele adânci care învingeau machiajul de televiziune. Dar o plac pe Laura de atunci, pentru că nu voi mai avea niciodată patruzeci și să nu intrăm în detalii.
Însă am fost atentă la altceva: cum vorbeam, mai exact cum formulam. Cum vorbeam liber sau cum vorbeam ce scriam, pentru că anii în televiziune ne învață să scriem conversațional, ca și cum am vorbi.
Și am descoperit că vorbeam în formulări care astăzi sunt în toate textele celor talentați sau mai puțin talentați la scris și care sunt considerate, pe nedrept, „inventate de AI”.
De ce Inteligența Artificială scrie ca oamenii?
De fapt, Inteligența Artificială e cea care a fost antrenată pe limbajul oamenilor. Pe ce au scris, formulat, structurat și creat oamenii. Iar cei buni – scriitori, poeți, eseiști, filosofi, critici literari – au lăsat în urmă ritm, claritate, tensiune, logică, expresie, arhitectură de idei care curg firesc într-un text.
Tot de la cei buni, dacă până la tinerețe am citit suficient de mult, dacă ne-am format un vocabular bogat posibil doar prin lecturi, dacă am scris în anii de școală compuneri, eseuri, comentarii și dacă am muncit cu gramatica limbii în fiecare zi, ne-am dezvoltat aptitudinea lingvistică.
Ce este aptitudinea lingvistică și cum se dezvoltă?
Sunt trei aptitudini: numerică, spațială și lingvistică. Iar cea din urmă este capacitatea de a lucra cu limbajul: să ne exprimăm clar și cu ușurință, să folosim cuvintele potrivite, să prindem repede nuanțele, să structurăm idei, să sintetizăm, să transformăm complexul în accesibil.
Aptitudinea lingvistică se dezvoltă puternic din momentul în care învățăm să citim și este confundată adesea fie cu „talentul la vorbit”, fie cu ușurința de a scrie frumos, fie cu o abilitate. Devine abilitate abia prin practică susținută, prin exercițiu zilnic și prin folosire conștientă.
Un studiu publicat în Scientific Reports, care a comparat la scară largă eseuri scrise de oameni cu texte generate de ChatGPT, a identificat diferențe clare de stil. Textele AI erau mai rigid structurate, aveau introduceri și concluzii mai asemănătoare între ele, foloseau mai multe structuri sintactice complexe, în timp ce textele umane conțineau mai multe construcții care exprimau atitudinea și poziția autorului.
Interesant este că autorii ridică și întrebarea inversă: ce se întâmplă cu felul în care scriem noi atunci când citim tot mai multe texte generate de AI? Cu alte cuvinte, dacă expunerea repetată la astfel de texte poate influența, în timp, felul în care scriu oamenii.
Ce formulări și structuri folosește AI frecvent în texte?
Revenind la Inteligența Artificială și la cât de frumos scrie ea pentru noi, iată câteva astfel de formulări pe care le folosește și care sunt grozave în scris și vorbire.
Mulți le folosim conștient, căci ne vin reflex, dar covârșitor de mulți le iau de-a gata prin copy / paste din textele generate de AI.
Așa da / așa nu
Formularea creează contrast, tensiune și elimină variante. Adică arată ce păstrăm și ce nu. Desigur, nu este o formulă inventată de Inteligența Artificială, căci nu a inventat nimic, totul aparține oamenilor. Dar este o formulare pe care o folosește cu mare plăcere, pentru că îi pune lumea în două coloane ordonate: varianta bună și varianta care ar trebui să plece puțin să se gândească la viață.
De exemplu:
- Să trimiți un brief clar înainte de proiect, nu să scrii: „facem ceva premium, fresh și diferit” și să aștepți ca universul să anexeze strategia.
- Să vinzi valoarea unei soluții, nu să reduci prețul până când nici tu nu mai crezi în ce vinzi.
- Să personalizezi o propunere după contextul clientului, nu să mărești logo-ul pe prima pagină și să numești asta abordare strategică.
- Să intri într-o întâlnire cu trei idei clare și o întrebare bună, nu cu 468 de slide-uri și cu speranța că publicul va descoperi singur concluzia.
Formula e foarte bună când ai criterii reale. Pune ordine într-o aglomerație de variante, ca expertul de protocol care știe unde trebuie să stea fiecare invitat. Doar că, folosită prea des, începe să sune ca un verdict rostit înainte să fi avut loc discuția.
Nu despre X, ci despre Y
E o formulare care mută atenția de la aparență la esență. Folosită bine, clarifică – dar folosită prea des, începe să arate a template.
De exemplu:
- Nu este despre vizibilitate, ci despre încredere.
- Nu este despre câte contacte ai, ci despre ce relații poți construi.
- Nu e doar comunicare, ci și poziționare.
- Nu doar prezență, ci și influență.
- Nu doar mesaj, ci și impact.
Toate pot fi utile în context, dar când sunt folosite în exces, textul pare că și-a pus costum, pantofi lucioși și a venit la conferință fără să fi dormit.
De la X la Y
Este o formulare care marchează transformarea.
De exemplu:
- De la informație la influență.
- De la vizibilitate la credibilitate.
- De la reacție la strategie.
- Sau, în varianta mai puțin festivă: de la „Am dat copy / paste” la „sper să nu se prindă nimeni”.
La fel, folosită prea des, e ca un parfum puternic într-un lift mic și plin.
Într-o lume în care …
E o formulă care creează context. Uneori elegant, alteori atât de uzitat încât lumea aceea pare deja foarte obosită.
De exemplu:
- Într-o lume în care atenția este tot mai fragmentată…
- Într-o lume în care comunicarea se schimbă accelerat….
Sau altele simpatice:
- Într-o lume în care fiecare brand vrea să fie autentic, memorabil și, dacă se poate, puțin viral până vineri…
- Într-o lume în care toată lumea construiește comunități, dar nimeni nu mai are timp să răspundă la comentarii…
- Într-o lume în care „hai să facem ceva diferit” înseamnă, de multe ori, „hai să facem ce face toată lumea, dar cu alt font”…
- Într-o lume în care toți vor conținut cu impact, dar brief-ul spune doar „ceva scurt, premium și wow”…
Toate formulările sunt grozave. Doar că „lumea” asta apare atât de des în postări, încât aproape a devenit un personaj obosit și reciclat, chemat de fiecare dată să creeze context.
Întrebările retorice
Le ador, pentru că ele deschid conversația. Sunt și o tehnică bună pentru a începe un discurs sau o prezentare.
Dau câteva exemple din comunicare:
- Ce se întâmplă când mesajul tău nu mai ajunge la oameni?
- Când ai început ultima oară o conversație reală, nu doar un schimb de replici?
- Cât din ceea ce spui este cu adevărat auzit și cât rămâne doar frumos formulat?
- Ce faci când ai o idee bună, dar ea ajunge în cameră obosită, neclară și ușor transpirată?
- Când o prezentare devine prea lungă? (De obicei, cu vreo 20 de slide-uri înainte să-și dea seama vorbitorul).
- Ce faci când publicul se uită la tine politicos, dar mintea lui a plecat deja din sală?
Toate sună frumos, dar dacă întrebarea vine imediat cu răspunsul în buzunar, nu mai e chiar conversație, e monolog îmbrăcat în politețe.
Triadele
Sunt foarte valoroase, pentru că cifra 3 e magică. În plus, creierul uman reține mai ușor ideile grupate în trei. În comunicare, triadele înseamnă claritate, ritm, memorabilitate. Le iubesc și le folosesc.
De exemplu:
- Claritate, încredere și influență.
- Ritm, structură și prezență.
- Atenție, context și relevanță.
Sau altele simpatice:
- strategie, aliniere, impact – sună foarte bine în prezentări.
- ședință, follow-up, încă o ședință – realitatea de luni dimineață.
- viziune, misiune, valori – clasica triadă de pe pereții companiilor.
- brief, debrief, rebrief – când proiectul nu pornește bine, dar pornește des.
- rapid, simplu, eficient – de obicei, spus despre lucruri care vor dura mult, vor fi complicate și vor cere încă trei aprobări.
Așadar, triadele folosite în exces și în afara contextului sunt ca pătrunjelul în ciorbă: îi dă gust, dar dacă pui prea mult, toată lumea știe că ai vrut să pară mai proaspătă.
Cu alte cuvinte…
Este o formulă de reformulare. În comunicare, intră în familia conectorilor: cuvinte și expresii care leagă ideile între ele, le fluidizează și ajută cititorul să treacă dintr-un gând în altul fără să simtă că a căzut pe scări între paragrafe.
Unii conectori mai au un rol:: traduc ideea într-o formă mai simplă. Sunt utili, dar când apar prea des, parcă textul își tot cere voie să fie înțeles.
Exemple de conectori:
- altfel spus – când vrei să traduci ideea într-o formă mai simplă;
- mai precis – când vrei să ajustezi lupa și să intri în detaliu;
- de fapt – când vrei să cureți zgomotul și să ajungi la miez;
Conectorii sunt foarte utili. Fără ei, textul ar merge ca o mașină care schimbă vitezele prost. Doar că, dacă îi folosești greșit, începi să auzi mecanismul iar textul nu mai curge, ci semnalizează fiecare viraj cu o seriozitate ușor suspectă.
Și exemplul concret:
- Cu alte cuvinte, nu contează doar ce spui, ci și ce înțelege celălalt.
Perfect adevărat. Iar după al treilea „cu alte cuvinte”, începi să bănuiești că primele cuvinte n-au fost chiar în formă.
Pe scurt
Este o formulă care promite disciplină: a textului, a ideilor și, uneori, a autorului. Câteodată, scurt e scurt. Dar am văzut destule postări și articole în care, după „pe scurt”, urmează încă șapte paragrafe.
De exemplu:
- Pe scurt, comunicarea bună cere claritate.
Minunat. Apoi vine explicația, contextul, excepția, nuanța, un studiu, două exemple, o paranteză inutilă și, la final, un mic oftat.
Moment în care „pe scurt” stă deja rușinat într-un colț, cu haina pe el, gata să plece.
Și celebrul, consacratul și, uneori, uitatul în postările luate cu copy / paste de la AI: Mic drop.
Mic drop înseamnă, literal, „lași microfonul jos”. Este o tehnică în comunicare și descrie momentul în care închei un discurs sau o prezentare cu o replică atât de bună, încât nu mai trebuie să adaugi nimic după ea. Ultima frază sintetizează tot ce ai construit înainte și închide ideea cu forță.
Când AI scrie la final Mic drop, a semnalizat doar tehnica. Cu alte cuvinte, a lăsat indicația de regie la vedere.
Așa că, dacă postezi integral ce a scris AI pentru tine, șterge cele două cuvinte înainte să publici. Altfel, e ca și cum ai fost la baie, ai uitat să-ți tragi fermoarul, dar nimeni nu știe dacă e politicos să-ți spună.
De ce ajung multe texte scrise cu AI să semene între ele?
Toate acestea sunt câteva exemple de formulări care dau scrisului și vorbirii frumusețe, fluiditate, ritm. Au fost inventate de oameni, așa a fost antrenată Inteligența Artificială care, iată, astăzi vorbește și scrie perfect corect gramatical, în nuanțe, formulări complexe și cu o siguranță care poate păcăli ușor ochiul neantrenat.
Încurajez munca cu Inteligența Artificială, dar consider că e important și să înțelegem de ce formulăm într-un fel, cum cuvintele alese schimbă un text și impactul pe care ideea noastră îl are în mintea celuilalt.
Cum poți folosi AI fără să ajungi să scrii ca AI?
Așa că astăzi, când conținutul nu mai e o barieră, reînvăț să formulez ca să nu mai sun ca AI. Uneori reformulez fraze întregi. Alteori pun negativul din față la final. Câteodată, tai o frază care îmi plăcea doar pentru că știu că acum sună suspect și o scriu de la zero. Iar câteodată nici nu-mi pasă, căci mai importantă e acuratețea decât acceptarea.
E și asta o muncă, dar îmi ține mintea antrenată.
Ce păstrează vocea umană într-un text scris cu AI?
Cred că noua provocare în comunicare nu mai este doar să scriem sau să pară că scriem bine, ci să scriem suficient de viu încât să se simtă omul din spate. Cu ezitările lui, cu ritmul lui, cu micile lui încăpățânări stilistice și cu toate acele imperfecțiuni care nu strică textul, ci îl salvează.
Căci chiar dacă AI scrie ca oamenii și oamenii scriu ca AI, Inteligența Artificială rămâne antrenată tot pe limbajul oamenilor.
Mic drop. 🎤
Despre Laura Dragomir
Laura Dragomir este strateg de comunicare în business, cu 30 de ani de experiență în televiziune și moderare și 15 ani de experiență în business. Lucrează cu organizații și cu oameni care iau decizii: lideri, antreprenori, profesioniști ambițioși, care vor să transforme comunicarea într-un avantaj strategic prin mai multă claritate, autoritate, coerență și impact real.
Prin arhitectura Powerful Communication, oferă traininguri de comunicare strategică, consultanță strategică 1:1, servicii de Speaker & Moderator și Brand Presence. Dacă vrei să îți clarifici mesajul, poziționarea sau prezența executivă, poți începe de aici.