Ar fi bine ca elevii să fie plătiți să meargă la școală? Ar fi și etic?

Măsura 12 din Raportul de Guvernare al PSD prevede:

„Vouchere de 10 lei/elev pentru fiecare zi de școală cu prezența integrală.”

Ideea de a plăti copiii să meargă la școală nu este românească. Pornind de la faptul că zilele în care copiii învățau de dragul de a învăța sunt istorie, America testează de câțiva ani stimularea financiară pentru elevii care și învață, NU DOAR SUNT PREZENȚI la ore!

▶️ În cel mai nou experiment au fost selectați 7.000 de elevi de la școli din Houston, Texas și din Washington, DC. Valoarea Programului a fost de 7 milioane $ pentru aprox. 7.000 de elevi.

Criteriile după care copiii primeau bani au fost: participarea la ore, comportamentul și atitudinea, sarcinile în cadrul școlii, rezultatele la teste și dacă își făceau temele pentru acasă.

? Rezultatele generale ale Programului experimental:

Din cei 7.000 de copii care au beneficiat de stimulente financiare, doar:

• 1% au mers la școală mai des ca de obicei
• 28% au comis mai puține infracțiuni (și-au îmbunătățit comportamentul)
• 13,5% au avut dorința să-și termine temele pentru acasă
• niciun elev nu a avut rezultate mai bune la testele standard anuale

În Huston, Texax:

• A crescut oarecum performanța elevilor la testele standardizate de matematică DAR au scăzut dramatic notele la reading tests – nu înțelegeau ce citeau (analfabetism funcțional). Așadar, pentru că lectura nu era plătită, au renunțat la a mai citi și a înțelege ce citesc
• 20 % dintre cei care au rezolvat mai multe probleme de matematică pe parcursul anului școlar au eșuat la evaluarea anuală la matematică, nu au luat note de trecere

În Washington D.C., doar:

• 17% și-au îmbunătățit competențele la matematică
• 15% au luat note mai mari la reading tests

Acesta nu este singurul Program de stimulare financiară a elevilor. În unele școli din New York, părinții primesc 300$/semestru pentru a-și trimite copilul la școală, cu condiția ca acesta să învețe bine iar părintele să participe la cel puțin 3 întâlniri cu profesorii. În unele școli din Chicago, elevii primesc 50 $ pentru un A, 35 $ pentru un B și 20$ pentru C. Iar în Dallas, elevii unor școli primesc câte 2$ pentru fiecare carte pe care o citesc.

Și, mai important, banii intră într-un cont pe care elevul îl poate accesa doar la absolvirea liceului.

? De ce astfel de Programe nu și-au atins scopul?

Elevii au fost entuziasmați că vor câștiga bani și au înțeles că este de ajuns să se conformeze criteriilor de recompensare. Însă astfel de Programe nu au luat în calcul procesul de învățare la copii, cum aceștia să dea un sens actului de învățare, cum să înțeleagă și cum să rețină. Câti copii dintre cei care erau recompensați financiar credeți că rămâneau după ore să spună profesorilor ce nu au înțeles? Ei bine, NICIUNUL!

Din aceste studii, dovezile par să indice stimularea comportamentelor de bază pe care copiii și părinții lor le pot controla: să meargă la școală, să nu hărțuiască alți copii, să fie atenți la ore.

Însă de aici până la a înțelege și reține ce învață – e o cale lungă.

Așadar, stimulentele financiare sunt bune, însă întâi trebuie găsită formula potrivită ca să funcționeze.

? Este etic să plătim copiii să învețe?

În fond, oferim stimulente copiilor tot timpul. Mulți părinți folosesc o combinație de recompense sau pedepse pentru a-și determina copiii să învețe.

O preocupare legitimă este că stimulentele în bani ar putea afecta motivația intrinsecă a copiilor și ar transforma învățarea mai degrabă într-o tranzacție decât într-o bucurie.

Iar în România, cei defavorizați, din familii sărace, cu școli la km de casă, fără cărți și dascăli dedicați, fără căldură iarna și cu WC-ul școlii în curte, nu au șansa să-și dovedească performanțele și să-și dezvolte dragostea de carte.

Iar să recompesezi financiar copiii pentru că doar merg la școală, fără să te asiguri că ce vor învăța îi va ajuta când își vor căuta un job (cum propun guvernanții români), cred că e totală risipă de resurse.