Butoaiele de stejar și vinars Brâncoveanu, o asociere imbatabilă

Vinars nu ar fi existat dacă butoaiele de stejar nu ar fi fost inventate. Fără ele, am fi pierdut una dintre cele mai bune băuturi din lume.

De peste două mii de ani, butoaiele de stejar au fost folosite pentru a stoca, transporta și matura licoarea zeilor. Iar fabricarea lor este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri.

Invenția butoiului se datorează celților

Celții erau foarte pricepuți când venea vorba de manipularea fierului și a lemnului. Tocmai această măiestrie i-a transformat în constructori experți de bărci.  Iar până la butoaie a fost doar un pas. Scândurile arcuite au fost transformate în doage, apoi asamblate și înconjurate de cercuri de oțel.

Apariția butoaielor a fost o mare relaxare pentru gali care, de prin secolul al II-lea î.Hr. au început să le folosească mai ales pentru transportul alimentului preferat: berea. Erau recipiente solide și ușor de rostogolit, nu trebuiau cărate ca să-și rănească spatele. Iar odată ce nu mai erau utilizabile, puteau fi reciclate și folosite la consolidarea pereților puțurilor. Butoiul a fost nu doar un pas înainte în ceea ce privește transportul – plutea când era gol dar și plin. Era și ușor de curățat și garanta o mai bună igienă.

În plus, galii erau privilegiați. Civilizația lor se învârtea în jurul lemnului și aveau acces nelimitat la materie primă de calitate.

Tehnologie îmbrățișată de romani

Poate butoiul de stejar ar fi fost destinat doar berii dacă n-ar fi intrat în scenă Imperiul roman.

Pe măsură ce s-a extins, a asimilat numeroase popoare dar le-a și îmbrățișat tehnologiile. Și uite-așa, romanii au dat peste gali și au descoperit că transportau bere în ciudățeniile alea din lemn. Pentru ei, stejarul era absent din cauza climatului cald și uscat, așa că l-au adoptat pentru depozitarea vinului. Nici galii nu s-au lăsat mai prejos. După ce și-au descoperit pasiunea pentru vin, podgorii întinse au început să înflorească în toată Galia, în ciuda restricțiilor impuse de Roma cu privire la drepturile de plantație.

Asta explică de ce etimologia cuvântului „tonneau” – termenul comun francez pentru „butoaie”, ne trimite la o rădăcină celtică mai degrabă decât la una latină.

Dar una dintre cele mai importante descoperiri a fost transformarea de care se bucură un distilat cu cât stă mai mult timp în butoaie de stejar. Își schimbă culoarea și gustul, dobândind astfel complexitate și rotunjime. Este ceea ce astăzi se numește ”maturare”.

Butoaiele de stejar și vinars Brâncoveanu

Vinars Brâncoveanu își datorează o mare parte din caracterul său sofisticat calității butoaielor de stejar.

Este maturat timp de 3 ani pentru a primi calificativul „VS” (Very Special). Culoarea aurie, parfumul și aromele elegante de vanilie, fructe proaspete și notele lemnoase fac din acest vinars o experiență de neuitat.

Brâncoveanu V.S.O.P (Very Superior Old Pale) călătorește mai departe și este maturat minim 5 ani. Are culoarea chihlimbarului, cu nuanțe aurii. Parfumul delicat, vanilat, se îmbină cu note de fructe confiate și migdale.

Iar Brâncoveanu X.O (Extra Old) e maturat cel puțin 7 ani în butoaie de stejar. A rezultat, astfel, un transfer de arome bogate, rafinate, delicate și complexe ale unui cupaj de excepție. Are culoarea chihlimbarului cu nuanțe de mahon, miros lemnos, de coajă de portocală și arome de nucă de cocos și vanilie.

Înnobilat prin foc și îmbogățit în timp, Vinars Brâncoveanu are multe șă-ți povestească. Ascultă-l înainte de a-l savura,! Îți va spune că e cules din istorie și făcut așa cum trebuie, pentru ca tu să-l bei așa cum vrei. Până la capăt.

A la votre!