E o legătură profundă între mers, gândire și scris.
Când picioarele încep să se miște, gândurile încep să curgă.
Inima pompează mai repede, circulă mai mult sânge și oxigen către toate organele, inclusiv către creier. Este stimulată dezvoltarea de noi neuroni care se conectează.
Modul în care ne mișcăm corpul schimbă în permanență natura gândurilor noastre.
Picioarele se încarcă în mod natural de dispoziția și de cadența vorbirii noastre interioare.
În plus, putem schimba activ ritmul gândurilor noastre mergând în mod deliberat mai repede sau încetinind.
Mersul creează o buclă între ritmul corpurilor noastre și starea noastră mentală, pe care nu o putem experimenta la fel de ușor când suntem la sală, conducem mașina, mergem pe bicicletă.
Nu trebuie să facem eforturi conștiente când mergem iar atenția este liberă să rătăcească – pentru a suprapune lumea din fața noastră cu o paradă de imagini din teatrul minții.
Mersul ajută creierul să-și revizuiască propria hartă, să parcurgă drumul prin teritoriul mental și să transcrie gândurile rezultate, ghidând mâinile.
Mersul în propriul ritm organizează lumea din jurul nostru.
Este tocmai genul de stare mentală pe care studiile au legat-o de idei inovatoare.
Idei de care chiar avem nevoie în această perioadă.