Radiografie: De ce mare parte dintre români detestă capitalismul?

Am avut onoarea să moderez dezbaterea organizată de Academeya – ”O radiografie asupra mentalității capitaliste”.

De ce mare parte dintre români detestă capitalismul?

Deceniile de propagandă anticapitalistă au lăsat urme adânci în mentalul colectiv românesc. Asta face ca sărăcia, șomajul, corupția să fie atribuite cu un aer de verosimilitate capitalismului, nu reminiscențelor comunismului.

CONTEXT. ROMÂNII ȘI CAPITALISMUL

În România, cuvântul „capitalism” a fost atât de compromis de propaganda comunistă încât chiar și acum, la 31 de ani de la căderea comunismului, pare imposibil de reabilitat. După decenii în șir de anatemizare, acest cuvânt este încă utilizat ca o sperietoare de către anticapitaliștii din diverse părți ale eșichierului politic.

CAPITALISMUL ȘI POLITICIENII ROMÂNI

Un factor important care contribuie la comiterea erorilor de interpretare și la întreținerea confuziilor este comportamentul politicienilor români.

Ei au fost dintotdeauna atrași de capitalismul de stat, care s-a manifestat, în perioada interbelică, prin politica „prin noi înșine”. În prezent, se manifestă prin „capitalismul de cumetrie” – considerat de mulți contemporani identic cu capitalismul în general.

Astfel, politicienii actuali se declară adepți ai inițiativei private, susținători ai întreprinderilor mici și mijlocii, apărători ai capitalului românesc. Însă, în realitate, sufocă sectorul economic privat – cel mai creativ și mai expus la riscuri – prin supra reglementare, autorizații, controale, amenzi.

CAPITALISMUL ȘI ELITELE TEHNOCRATE

Elitele tehnocrate preferă și ele să lucreze în sectorul economic de stat sau în cel bugetar. În aparatul birocratic al guvernului, în ministere și parlament sau în zecile de agenții guvernamentale.  În consiliile de administrație ale numeroaselor întreprinderi de stat, organe de control, organisme „deconcentrate”, primării.

Au capturat statul, se rotesc și se promovează reciproc la fel ca în timpul comunismului. O idee despre capacitatea de rezistență a acestor structuri la ideile și măsurile menite să instaureze economia de piață se poate face având în vedere că numărul salariaților bugetari este în prezent de peste 1,2 milioane.

INVITAȚI

SILVIU CERNA – profesor emerit de Economie monetară la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor a Universității de Vest din Timișoara.

CRISTIAN PĂUN – președintele Fondului de garantare pentru IMM-uri și profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice din București.

GABRIEL MURSA – profesor universitar, doctor în economie. Predă teorie economică la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

RADU NECHITA – are o experiență didactică de două decenii în Franța (masterat, doctorat, predare la Université Aix-Marseille III) și în România (Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca).

OCTAVIAN BĂDESCU – antreprenor în sectorul serviciilor și fondator al companiei imobiliare Freedom Group. A fost acționar majoritar al Sameday Courier – prima companie românească listată pe piață AeRO a BVB.

OVIDIU NEACȘU – economist și antreprenor, pasionat de economie politică. Este vicepreședintele think-tank-ului libertarian SoLib – Societatea pentru Libertate Individuală.

FLAVIUS ROVINARU – conferențiar universitar la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș̦ Bolyai din Cluj Napoca. Predă micro și macroeconomie , politici economice comparate.

De ce mare parte dintre români detestă capitalismul?

PUNCTE DE VEDERE ALE INVITAȚILOR

• Deceniile de propagandă anticapitalistă au lăsat urme adânci în mentalul colectiv românesc, ceea ce face ca sărăcia, șomajul, corupția să fie atribuite cu un aer de verosimilitate capitalismului, nu reminiscențelor comunismului
• Un factor important care contribuie la comiterea erorilor de interpretare și la întreținerea confuziilor este comportamentul politicienilor români. Ei au fost dintotdeauna atrași de capitalismul de stat, care s-a manifestat, în perioada interbelică, prin politica „prin noi înșine”. Astăzi îmbrățișează „capitalismul de cumetrie” – considerat de mulți contemporani identic cu capitalismul în general.
• Politicienii se declară adepți ai inițiativei private, susținători ai întreprinderilor mici și mijlocii, apărători ai capitalului românesc însă, în realitate, sufocă sectorul economic privat – cel mai creativ și mai expus la riscuri – prin supra reglementare, autorizații, controale, amenzi
• Ca să nu mai spunem că în literatura școlară, antreprenorul este mai mereu personaj negativ

DE CE CAPITALISMUL ESTE DETESTAT? COMPASIUNE SAU INVIDIE?

Datele și studiie arată că sprijinul pentru redistribuirea bogăției și ostilitatea față de capitalism ar putea avea mai mult de-a face cu resentimentul față de succes și nu cu empatia față de cei săraci.

Într-un renumit schimb de schimb, fostul prim-ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, a răspuns unui membru al Parlamentului care s-a plâns că inegalitatea veniturilor a crescut sub supravegherea ei:

”Toate nivelurile veniturilor sunt mai bune [în 1990] decât în ​​1979 … dar ceea ce spune onorabilul membru este că ar prefera săracii să fie mai săraci cu condiția ca cei bogați să fie mai puțin bogați.”

ALTE SURSE DE INFORMARE

• Anticapitalismul este angajamentul spiritual cel mai răspândit și practicat în rândul intelectualilor – este de părere istoricul american Alan S. Kahan.
• Sondajele arată că tinerii îmbrățișează socialismul – dar, de asemenea, nu se încred în reglementările guvernamentale și admiră antreprenoriatul și micile afaceri.

Dezbaterea (care a durat 3 ore) poate fi urmărită pe pagina Academeya.