Brigada Artistică a Capitalei

Gabriela Firea și-a făcut apariția  la ședința  Consiliului General îmbrăcată în halat de medic, cu mască medicală. Într-un context nefericit (poluarea din București, gripa sezonieră din țara noastră, virusul gripal din China), a oferit un spectacol ieftin. Cu o atitudine de superioritate și de evidentă vulgaritate, era fascinată de gluma ei și, cu siguranță, era ferm convinsă și că are umor.

Umorul este benefic. Ne ajută să creăm conexiuni cu lumea și să oferim sens vieții. Umorul unei persoane este corelat cu alte puncte forte, cum ar fi înțelepciunea și dragostea de a învăța. Iar exercițiile de umor au ca rezultat creșterea sentimentelor de bunăstare emoțională și optimism.

E normal ca oamenii să mai și râdă în momentele de tragedie. Umorul  negru ne ajută să înțelegem și să trecem prin întâmplări dureroase și supărătoare. Face ca enormitatea unei tragedii să fie suportată mai ușor. E ca un triumf asupra morții. Ca o celebrare a vieții.

Dar umorul are sens și bun simț  când râzi tu cu tine să faci în ciudă tragediei, nu când te folosești de un context nefericit ca să râzi de alții. Nu când te asociezi cu durerea altora, pentru a te pune pe tine în valoare.

Glume proaste pe teme tragice s-au făcut dintotdeauna. Noutatea este că astăzi nu mai trebuie  să aștepți până ajungi la cârciumă ca să le auzi. Acum sunt făcute de primarul Bucureștiului, care se mândrește cu isprăvile sale. Asta arată simptomele unei vieți nesănătoase, că este desensibilizată la suferințele altora. Este mecanismul prin care ego-ul ei mare cât China insistă că nu poate fi afectat de traumele lumii externe. Pentru ea, e o formă de terapie, pentru a-și camufla neputința.

Site-ul Sickipedia se mândrește cu „cea mai bună colecție de glume bolnave” din lume.

Și-ar putea exersa talentul acolo.