De ce Ramses II e primul strateg în comunicare

Pentru mine, Ramses II e primul  Strateg în comunicare.

A fost cel mai important faraon al Egiptului, cu cea mai lungă domnie din istorie – 66 de ani. S-a autoproclamat zeu. A fost un strălucit diplomat și a semnat primul tratat internațional de pace. A reușit, cumva, să gestioneze relația cu  cei peste 100 de fii, 60 de fiice și cu cele peste 200 sute de soții și concubine. Preferata sa  fost regina Nefertari, alături de care apare pe coloane, statui și basoreliefuri.

Dar ce îl face irezistibil e modul în care a înțeles puterea memoriei colective. E unic pentru că a înțeles ce mulți ignoră și azi: comunicarea înseamnă putere. A șters numele predecesorilor săi de pe coloane și obeliscuri și și-a încrustat propriul nume atât de adânc, încât orice faraon ar fi încercat același lucru după el, ar fi dărâmat întreaga construcție. Niciunul n-a îndrăznit. Ăsta branding personal!

De aceea îl văd pe Ramses II nu doar ca pe un faraon – ci ca pe primul strateg în comunicare.

Grand Egyptian Museum

Pentru el – și ca să vizităm Grand Egyptian Museum (GEM), noul muzeu egiptean recent inaugurat – am ajuns la Cairo în această vacanță. A fost a treia călătorie în Egipt și probabil nu va fi ultima, căci secțiunea dedicată lui Tutankamon încă nu era deschisă (o găsești în vechiul muzeu). Dar a meritat, pentru că GEM e o experiență în sine, o capodoperă arhitecturală ancorată în moștenirea antică, care reușește să te proiecteze într-o altă lume. E un muzeu atât de spectaculos, încât pare construit nu doar pentru prezentarea trecutului, ci ca să impresioneze viitorul.

La intrare te întâmpină Ramses II, cu același aer de „Nimeni nu mă egalează”. Colosal, magnetic, cu aerul inconfundabil al celui care știe că povestea lui n-are cum să fie eclipsată. E poziționat astfel încât lumina naturală să-l pună în valoare aproape mistic.

În dialog cu piramidele

Muzeul e construit pe 50 m diferență de nivel – între valea Nilului și platoul Giza. Forma sa asimetrică în triunghiuri, ca silueta piramidelor, e orientată după axele vizuale către cele trei piramide principale. Acest design permite ca la finalul galeriei principale, să le vezi printr-un portal masiv. Muzeul nu se înalță mai sus ca piramidele, e construit în dialog cu ele.

Scara Colosală spre portal e un traseu epic. E o scară cronologică – fiecare treaptă e flancată de statui uriașe și fragmente din temple. Fiecare descrie o epocă, are o poveste și te conduce către sălile expoziționale. Peste 100.000 de artefacte sunt expuse cu tehnologie modernă în cele 12 săli tematice (Societate, Putere, Credință) și dezvăluie fragmente din viața de zi cu zi a egiptenilor, de la bijuterii și papirusuri, până la statui și sarcofage ce par desprinse dintr-o altă dimensiune.

Spațiile sunt gândite să lase istoria să respire și transmit aceeași idee: trecutul poate fi povestit fără să-și piardă forța. Laboratoarele sunt în subteran și conectate la muzeu prin tuneluri securizate – ele asigură restaurare, depozitare și tranziții sigure pentru exponate fragile. De aceea, văd muzeul ca pe o punte între veșnicie și contemporan.

E un exemplu de arhitectură, inginerie de vârf, tehnologii inteligente și sustenabilitate – toate integrate. Practic, „respiră” împreună cu vizitatorii – aerul, lumina, confortul sunt controlate perfect. Nu întâmplător e proiectat să te facă să te simți mic în fața civilizației egiptene.

La plecare, m-am reîntâlnit cu Ramses II, care parcă-mi spunea:

Strategia mea de comunicare? Simplu: să nu mă uiți niciodată.

Iar dacă nu-ți scrii tu povestea, va fi uitată – așa că eu am preferat s-o scriu în piatră.