Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
BLOGUL LAUREI
Într-o zi, Einstein a intrat în magazinul prietenului său David Rothman și l-a întrebat daca are “sundials” (cadrane solare). Rothman a înțeles “sandals” și, fericit că îl poate ajuta, a scotocit prin cutii și i-a adus cea mai mare pereche de sandale pe care o avea. Erau de damă, nr. 11 (42,5).
Au râs copios. Și pentru că sandalele i-au venit mănușă, le-a cumpărat fără rezerve.
Fotografia este din 1939, Einsten este alături de Rothman și purta celebrele sandale. Se întâlneau deseori pe plajă în apropierea casei sale de vară din Long Island și aveau nesfârșite conversații.
Vecinii spuneau ca își ocupa timpul navigând și cântând vioara (iubea acest instrument de la 6 ani). Nu a învățat niciodată să înoate.
Și Rothman cânta la vioară, astfel că organizau serate muzicale, spre deliciul localnicilor care se adunau cu sutele să-l asculte pe celebrul om de știință.
Einstein evita, cât putea, să poarte pantofi. Avea platfus, (motiv pentru care a fost respins de la efectuarea stagiului militar) iar pantofii și șosetele îi creau un disconfort teribil.
Poți înțelege cu adevărat pe cineva doar dacă te pui în sandalele lui. E tot parte din comunicare – să asculți, să observi, să nu judeci, să nu râzi, să înțelegi.
Sandalele au costat 2 dolari.