Lumea e plictisitoare, dar știrile sunt captivante!

Poți scrie un articol despre orice și despre oricine. Iese o relatare și atât. Însă, dacă există un talent special pe care jurnaliștii pot să și-l revendice, acela este abilitatea de a găsi SENSUL unei povești. În lupta pentru atenție, este o dovadă a talentului lor.

Indiferent cât de plictisitor, de comun sau complex este un subiect, un jurnalist bun trebuie să-i găsească sensul, să-i dea titlul care aduce click-uri și un conținut care să genereze comentarii. Deoarece, cu cât este mai atractiv sensul, cu atât este mai bine plătit jurnalistul.

Bunăoară, articolul lui Tolontan.

Autorul e, cu siguranță, mândru de această abilitate. Poate să miroasă sensul unei povești, așa cum un rechin poate mirosi sângele în apă. 

Jurnaliștii nu sunt magicieni, așadar nici el, însă dacă luăm în considerare materialul cu care a trebuit să lucreze (Viorica Dăncilă) și produsul final pe care l-a scos (articolul), a făcut din rahat bici. Rezultatul este o poveste care arată ca echivalentul său legitim, numai că premisa este greșită și nu schimbă nimic.

Șansa copiilor care se nasc în familii sau comunități sărace, de a avea o viață decentă (adică sensul pe care el l-a dat articolului), a rămas în continuare zero.

Și astăzi, și mâine, peste 200.000 de copii români vor adormi flămânzi. Peste 70% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor lor o masă minim acceptabilă, ceea ce provoacă îmbolnăviri grave sau malnutriţie.

Iar Viorica Dăncilă, cu siguranță o mamă minunată dar prim-ministrul unei țări (deci o persoană care, în mod normal, ar avea putere de decizie și instrumente la îndemână), va rămâne același om incult, vândut, fără dorința de a schimba ceva nici la ea, nici viața copiilor la care face referire articolul. Și, în general, nimic în țara pe care o reprezintă.

Povestea lui Tolontan (ca multe alte povești care preocupă societatea românească), se agață de un pretext fals, analizează un subiect dureros, informează greșit și nu schimbă nimic. Iar totul s-a transformat într-o dezbatere neproductivă.

Într-o societate normală, un articol care a generat mii de comentarii ar fi un indicator că ceva nu a mers bine. Însă, în lumea defectă a internetului, e percepută ca amprenta unui profesionist.