Narcisiștii din sala de consiliu

Nunțile erau cel mai bun loc să întâlnești cel puțin un narcisist. Deși evenimentul nu e despre participanți, mai sunt invitați care fură scena. O doamnă în rochie albă care o concurează pe cea a miresei sau un domn care vorbește la nesfârșit despre rolul său eroic în fericirea mirelui. O domnișoară de onoare care și-a amintit că n-a avut noroc în viață. Ori un cuplu care decide: ”Ce moment perfect să anunțăm că și noi ne căsătorim!” …

Dar un nou studiu a identificat un alt teren fertil pentru narcisism: sala de consiliu din companii. Nici o surpriză, ai spune! În fond, studii mai vechi relevă că, în comparație cu restul populației, liderii – de  la președinți la politicieni sau directori, tind să manifeste un nivel ridicat de trăsături narcisiste. Grandoarea, lipsa de empatie ori aroganța sunt câteva dintre ele.

Cercetările evidențiază și cine tinde să promoveze liderii narcisiști ​​în funcțiile de conducere și cum aceste decizii schimbă dinamica în organizații.

Ce tipuri de personalități tind să promoveze liderii narcisiști?

Studiul arată că 18% dintre directorii executivi (CEO) au un punctaj moderat sau ridicat la capitolul trăsături narcisiste, comparativ cu doar 5% din populația generală. Aceste trăsături includ un sentiment grandios de importanță, sensibilitate la critică, convingerea că li se cuvine și o nevoie uriașă de admirație. În plus, sunt atrași de poziții de putere.

S-ar putea crede că această constelație de caracteristici i-ar determina să-i evite pe alții care caută, ca și ei, lumina reflectoarelor. Dar o echipă de cercetători germani de la Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg care a evaluat 12.791 de executivi din 1.582 de firme din S&P 1500 pe parcursul a 5 ani, a constatat contrariul.

Când ajung la cele mai înalte niveluri de management din lumea afacerilor, aceștia tind să atragă oameni asemănători cu ei înșiși. Cel puțin, la început.

Așadar, pentru că (deseori) un CEO are o influență semnificativă în decizia de ocupare a altor poziții executive importante, nivelul  de narcisism e amplificat în echipa de conducere a companiei.

Narcisism la nivel superior

La prima vedere, asta ar putea fi o strategie bună. În esență, narcisismul nu e întotdeauna o forță negativă. Dimpotrivă, până la un nivel, îi împinge pe oameni să atingă obiective îndrăznețe.

Doar că narcisiștii tind să ceară și admirație, lucru pe care colegii narcisiști ​​ar putea să nu se grăbească s-o acorde. Rezultatul? Chiar dacă duce la o cifră mare de afaceri, declanșează și conflicte interne. Pentru că narcisistului nu-i place întotdeauna compania altui narcisist. Astfel, un surplus de narcisism poate duce la fluctuația executivului.

În plus, gruparea indivizilor narcisiști în eșaloanele superioare poate duce la un mediu extrem de competitiv. Dar și la mai multe ciocniri între directori generali și subordonații executivi. Acești 2 factori contribuie la multe schimbări. În timp ce concurența poate crește performanța, crește și discordia și fluctuația în echipa de conducere. Și asta nu e în favoarea companiei.

Mai mult, narcisismul exacerbat în conducerea superioară poate afecta și angajații. Liderii ar putea fi mai înclinați să reducă personalul sau să taie costuri ca să crească performanța financiară. În același timp, unii dintre cei care le satisfac vanitatea se pot bucura de succes mai mare în carieră prin promovări și măriri de salariu. Pentru că le oferă admirația de au nevoie și cu care aceștia se hrănesc.

Concluzia autorilor studiului

este că, în general, sunt atât beneficii, cât și consecințe negative în a avea multe personalități narcisiste în C-suite. Concurența dintre directori poate crește performanța, dar poate crea și conflicte și duce la decizii riscante.

„În timp ce directorii executivi narcisiști pot crea tot felul de probleme și conflicte într-o organizație, ei pot fi și de mare ajutor. Căci tendința lor de a lua decizii îndrăznețe poate fi utilă în stimularea inovației.”