Nu suntem chiar atât de frumoși și de buni cum ne credem

Prin 2013, Dove a lansat un videoclip de 3 minute numit „Dove Real Beauty Sketches”.

Pe scurt, în film, câteva femei sunt rugate să se descrie unui desenator pe care nu îl întâlniseră niciodată și pe care nu îl puteau vedea (erau separate de acesta printr-o draperie). Apoi, fiecare femeie a socializat cu un străin care a descris, la rândul său, aceluiași desenator, persoana cu care a interacționat. La final, participantele la campanie au primit cele 2 desene și, spre uimirea și bucuria lor, arătau mult mai frumoase și atrăgătoare în descrierea străinilor. Videoclipul se termină cu sloganul: „Ești mai frumoasă decât crezi!”

Concluzia campaniei: prea multe femei sunt nemulțumite, pe nedrept, de felul cum arată sau, ca rățușca cea urâtă, nu își cunosc adevărata frumusețe.

Ar fi fost ”happy end” dar renumiți cercetători nu au lăsat lucrurile așa și au spus că, de fapt, oamenii se gândesc la aspectul lor în termeni mult mai măgulitori decât s-ar justifica. Că este o tendință mai largă a omului de a se vedea prin lentile roz și să se creadă mai bun decât este în realitate – nu doar din punct de vedere fizic, ci sub orice aspect.

Au ajuns la această concluzie în urma mai multor experimente. În unul dintre ele au făcut fotografii ale participanților și, folosind o procedură computerizată, au produs versiuni mai atractive ale imaginilor. Celor implicați în studiu li s-a spus că într-o fotografie este imaginea lor originală iar cealaltă este cosmetizată și că trebuie să o aleagă pe cea nemodificată. Ei bine, tendința oamenilor a fost să aleagă versiunea lor mai atractivă. Însă, când li s-a spus să aleagă fotografia care reprezintă cu cea mai mare acuratețe alte persoane pe care le-au întâlnit cu puțin timp în urmă, tendința a fost să aleagă imaginea nemodificată a străinului.

Concluzia studiului:

Oamenii recunosc mai rapid chipuri sau obiecte când acestea se potrivesc cu reprezentările lor mentale.

Alte studii au contribuit la această concluzie iar cercetătorii au ajuns la concluzia că acesta este un fenomen general, pe care l-au numit “self-enhancement.”

De exemplu, oamenii sunt remarcabil de exacți când prezic comportamentul unui strain dar nu și când e vorba despre ei. Sau majoritatea crede că este peste medie. De exemplu, 93% dintre șoferi se evaluează ca fiind mai buni decât ceilalți participanți la trafic. Dintre profesori, 94% spun că performează mai bine decât colegii lor. La fel în ceea ce privește sănătatea –  oamenii cred că sunt mai puțin sensibili la gripa decât alții. Și, în general, lor nu li se poate întâmpla nimic rău dar celorlalți da! Ori, când greșesc, vina aparține celorlalți sau contextului, în nicun caz lor. Comentează viața altora care, oricum, este un dezastru, în timp ce a lor este perfectă. Pe Facebook. Ca să nu mai vorbim de vot: nu sunt siguri că alegerea lor este corectă dar bagă mâna în foc că că alegerile altora sunt greșite.

Așadar, în general, oamenii cred că îi pot evalua exact pe alții dar se autoevaluează mai puțin corect pe ei înșiși.

De ce această cosmetizare a viziunii de sine? Pentru că informațiile care au caracteristicile dorite le creează un confort psihic și, astfel, le sunt benefice.

Însă mai este o altă față a monedei.

Cei care încearcă să se prezinte mai buni decât sunt în realitate de fapt înșeală și, în plus,  trebuie să țină minte 2 reprezentări conflictuale ale realității: starea reală și înșelăciunea.

• În primul rând, această dualitate duce la reducerea performanței altor funcții cognitive cu care au fost înzestrați iar astfel de persoane nu vor putea performa pe termen lung. Și nici nu au parte de fericire ori împlinire în viața personală.
• În al doilea rând, oamenii sunt destul de buni la detectarea înșelăciunii și pot manifesta puternice reacții emoționale negative față de cei care mint.

Sunt însă și oameni care cred în ei înșiși și muncesc din greu să devină proiecția pozitivă pe care o au asupra lor. Doar ei sunt cei care se pot promova fără să mintă, pentru că autodezvoltarea le crește încrederea în sine (ceea ce nu funcționează în cazul celor autosuficienți).

Așadar, poate concluziile campaniilor publicitare sunt greșite, însă nu e chiar atât de rău să gândim că suntem mai buni și mai frumoși decât în realitate!