Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
BLOGUL LAUREI
7 obiceiuri într-un 1 an de Covid
- martie 15, 2021
- Posted by: Laura Dragomir
- Category: Blog
Ce obiceiuri mi-am dezvoltat într-un 1 an de Covid?
Ceea ce urmează nu este un rezumat exhaustiv. Sunt 7 OBICEIURI care-mi vin acum în minte. Poate le aveam, dar în ultimul an le-am conștientizat mai profund. Și le-am recunoscut la mulți oameni. Sunt obiceiuri care mi se par utile pentru a naviga în perioade la fel de descumpănitoare și aducătoare de stres ca cea pe care o trăim.
-
Întotdeauna vor fi prea multe de făcut – și asta este eliberator
Azi, mai mult ca niciodată, nu există niciun motiv să presupunem că există o potrivire între toate lucrurile pe care am vrea sau simțim că ar trebui să le facem – și cantitatea de timp disponibilă.
Datorită tehnologiei și ambiției de a face mai mult, aceste cerințe continuă să crească, în timp ce capacitățile noastre rămân, în mare parte, fixe. Rezultă că încercarea de „a face tot” e din start sortită eșecului. A face totul e structural imposibil. În plus, cu cât realizăm mai multe sarcini, cu atât generăm mai multe.
Singura soluție viabilă a fost să fac o schimbare: de la o viață petrecută încercând să nu neglijez nimic, la una petrecută proactiv și conștient. Să aleg ce să nu fac, în favoarea a ceea ce contează cel mai mult.
Am învățat că deciziile personale majore ar trebui luate NU întrebând: „Mă va face fericită acest lucru?”, ci „Această alegere mă va ajuta să cresc sau mă va diminua?”
Suntem îngrozitori când prezicem ce ne va face fericiți. Întrebarea se împiedică rapid în preferințele noastre restrânse de securitate și control. Însă când avem în minte progresul, ne răspundem mai profund și intuitiv.
-
Capacitatea de a tolera disconfortul e o superputere
E uimitor când ne dăm seama cât de ușor lăsăm deoparte chiar și cele mai mari ambiții ale noastre, doar pentru a evita niveluri ușor tolerabile de neplăcere.
Însă, prin antrenarea minții, putem intra într-un joc de creștere treptată a capacității noastre de disconfort, la fel ca în antrenamentul cu greutăți la sala de sport.
Când ne așteptăm ca o sarcină să fie însoțită de sentimente de iritabilitate, anxietate sau de plictiseală, de obicei lăsăm acele sentimente să apară și să dispară. În acest timp ducem oricum sarcina la bun sfârșit. Iar recompensele vin mai repede când ne imaginăm ce vom realiza.
-
Situațiile incomode pe care nu dorim să le trăim sunt cele de care avem nevoie câteodată
Nu e distractiv să ne confruntăm cu experiențe emoționale pe care vrem să le evităm. Dacă ar fi plăcut, nu le-am evita.
Însă, printre situațiile care ne-ar putea ajuta cu adevărat, sunt și cele în care ne simțim inconfortabil. Și s-ar putea să descoperim că unele sunt utile. Exact ca sfaturile pe care nu dorim să le auzim dar care se dovedesc că sunt cele de care avem cea mai mare nevoie.
-
E nedrept să spunem că trăim vremuri deosebit de incerte. Viitorul e întotdeauna incert
Viitorul nu va oferi niciodată asigurarea pe care o căutăm. După cum au înțeles stoicii antici greci și romani, o mare parte din neliniștea noastră vine din încercarea de a controla ce nu e în controlul nostru. Și principalul lucru pe care încercăm, dar nu reușim să îl controlăm este viitorul. Vrem să știm, din punctul nostru din prezent, că lucrurile vor fi OK mai târziu. Dar nu putem ști niciodată. Nicio cantitate de îngrijorare nu va modifica vreodată acest adevăr.
E util să ne facem planuri. Să fim doar conștienți că un plan e doar o declarație de intenție a momentului prezent, nu un lasou aruncat în jurul viitorului, pentru a-l avea sub control. Asta nu înseamnă să nu încercăm să facem viața mai bună, pentru noi sau pentru cei din jur. Înseamnă doar să nu trăim în fiecare zi îngrijorați dacă lucrurile nu funcționează așa cum speram.
-
Monologurile interioare
Motivul pentru care nu putem auzi monologurile interioare ale altor persoane care se îndoiesc de sine NU e că nu le au. Motivul este că avem acces doar la propria minte.
Toți oamenii sănătoși la minte au îndoieli referitoare la propria persoană.
-
Să credem sincer că putem ajuta mai mult
Dacă suntem deschiși să credem că putem să ajutăm mai mult, acesta e un semn că ne permitem să direcționăm mai multă energie către noi. De cele mai multe ori, când îi ajutăm pe ceilalți sau când dăm mai mult decât am promis – aprindem un foc care ne ne menține vii.
-
Oamenii mereu găsesc drumul să mergă mai departe
Iar aceasta e cea mai creativă alegere.
Alături de celelalte 6 obiceiuri despre care am vorbit, să mergem mai departe e unul dintre secretele unei vieți împlinite.