Mass-media Azi. O Lume a Manipulării și a Iluziilor

A fost Ziua Internațională a Libertății Presei. Și mi-am amintit că am intrat în presă când nu exista internet în România. Nu a fost niciodată visul meu, dar am descoperit că mi-a fost vocație.

Până în clasa a 8-a m-am pregătit cu ardoare să devin spion. Nu știu dacă exista carte de spionaj care să-mi fi scăpat. Devoram istoria, mă antrenam de mică, n-aveam cum să nu reușesc! Până când proful de istorie mi-a spulberat visul fără milă, cu câteva cuvinte:

Ia-ți gândul, un spion trebuie să treacă neobservat!

Așa că, din clasa a 8-a m-am regrupat și am hotărât să fiu avocat sau procuror. Cel mai tare, care va face dreptate și va șterge pe jos cu toți nemernicii. Și am intrat la Drept. Materiile preferate erau Criminalistica și Criminologia. Credeam că sunt pe drumul meu…

În paralel începusem să lucrez în radio și scriam și articole pentru ziare. La început, pentru că aveam nevoie de bani să mă întrețin, mai apoi am rămas pentru sentimentul fantastic de libertate. A fost un pas până la televiziune și m-am îmbolnăvit de virusul ăsta de care știu că nu voi scăpa niciodată.

Ca să dau un sens anilor de facultate, mi-am ales pentru lucrarea de licență un subiect pe care nu îl mai făcuse nimeni: ”Reglementări juridice ale Uniunii Europene cu privire la Televiziune”. Am găsit cu greu documentație, și doar în engleză, dar a ieșit o lucrare complexă, chiar dacă erau doar vreo 9 state parcă pe atunci în UE.

Însă, așa cum nu mai cred că dreptatea și binele vor învinge, ci doar vor conviețui cu răul, nu mai cred nici în presă care a devenit, în marea ei majoritate, un sistem mediatic creat pentru a păcăli, a linguși și a fura fiecare secundă a celei mai prețioase resurse din lume – timpul oamenilor.

Mass-media a fost mult timp o sursă de încredere pentru public și mă bucur că am trait acele timpuri. Astăzi, toate barierele care au făcut-o fiabilă au surpat. Jurnaliștii trebuie să scrie despre tot ceea ce întâmplă, într-un timp foarte scurt, dar rareori sunt calificați. Ar mai fi și cei care se consideră jurnaliști doar pentru că au o tastatură și acces la internet și care cred că pot produce știri și scrie despre orice au sau nu habar, fără ca măcar să iasă din casă.

Și, astfel, un alt fenomen a devenit relevant: manipularea media, care controlează tot citim, auzim și vedem. Aproape nimic nu poate scăpa de exagerare, fabricare și denaturare. Unii sunt mici manipulatori, care ar scrie orice pentru bani sau o clipă de celebritate, însă deseori marii manipulatorii se află în spatele cortinei, mânuind informațiile cu talent și bani și care adoră să exploreze vulnerabiltățile media.

Astăzi trăim intr-un mediu suprasaturat de informație iar libertatea de a analiza corectitudinea a ceea ce aflăm este redusă, pentru că nu mai avem timp să gândim. Și, pentru că informația, așa cum o dă altul, este cea care a ajuns sa ne controleze comportamentul, suntem mai puțin liberi. Iar ADEVARUL nu mai este atât de important, ci EMOȚIA pe care o declanșează o știre. Și iată cum o aberație, multiplicată de sute de mii de ori pe rețelele de socializare ori la TV, ajunge să aibă impactul unui fals adevăr, mult mai mare decât al unui adevăr susținut argumentat de puțini oameni. Iar o faptă verificată din mai multe surse, susținută de puțini, contra unei minciuni susținute de o masă mare, a pierdut din start, căci minciuna câștigă.

Informația înseamnă putere. Suprasaturarea de informație, transmisă fără restricții este, însă, slăbiciune. Iar când media este asaltată din toate părțile de surse lipsite de etică, termene limită, informații incomplete și inexacte, editori lacomi și slab pregătiți iar atracția pentru click-uri este prea ispititoare, linia dintre real și fals devine aproape imposibil de distins. Escrocheria este să creezi un brand pe spinarea altora. Atenția și credulitatea publicului sunt cele furate!

Mass-media este organizată greșit astăzi, pentru că nu mai are grijă de jurnalismul de calitate. Sursele nu sunt verificate. Faptele sunt presupuneri dubioase. Greșelile nu sunt corectate. Editorilor nu le pasă de adevăr, căt timp există reacție la ceea ce publică. În lumea de azi, asta înseamnă să fii ”profesionist”!

Acest lucru se întâmplă și din cauza stimulentelor slabe. Atunci când cititorii nu plătesc pentru informații, creatorii de știri nu au nici o loialitate față de cititori. Pentru a combate manipularea, trebuie să schimbăm stimulentele.

Dacă vrem loialitate față de adevăr, trebuie să fim loiali față de oamenii care ni-l oferă. Asta înseamnă că trebuie să platim, într-o formă sau alta, pentru informații. Și că trebuie să fim mai răbdători, pentru că documentarea și verificarea unei știri cer timp.

Ar mai trebui să ne educăm noi înșine, să fim capabili să discernem, să învățăm să recunoaștem manipularea. Altfel, vom deveni o planetă plină de oameni care nu merg nicăieri în viața lor, în timp ce zidurile din jur se apropie încet, restrângând și mai mult libertatea noastră.