Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu – ediția 2023

O mare bucurie și onoare să fiu parte a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu în cel de-al 3-lea an ca brand ambasador Brâncoveanu Vinars și în al 10-lea an al prestigiosului eveniment.

Credința și curajul de a crede

Pe scena Galei am vorbit despre Credință și despre curajul de a crede. Chiar dacă rațiunea are un rol foarte important în tot ce facem, credința și raționalul nu sunt ulei și apă. Iar într-o epocă în care e atât ușor să fii cinic, să cultivăm credința e una dintre cele mai importante abilități.

Iar când spun credință, nu mă refer la o tradiție religioasă. Mi-e foarte dragă definiția din Pali – limba textelor budiste originale, în care cuvântul pentru credință este saddha. S-ar traduce aproximativ: să-ți pui inima. Și cred profund în cultivarea credinței ca practica de a ne pune inima în tot ce facem. Sau, cu alte cuvinte, să avem atât de multă încredere în noi că vom reuși, încât să facem primul pas chiar și atunci când nu putem vedea toată scara.

În viața multora dintre noi, există cel puțin un moment în care credința a depășit dovezile. Când ne-am pus inima și am avut curajul de face primul pas, chiar și când nu știam ce urmează.

Model de lidership în circumstanțe extreme

E o poveste foarte frumoasă într-una dintre, poate, cele mai inspiraționale cărți de leadership pe care le-am citit. E despre viața celui mai cunoscut explorator polar – maiorul Sir Ernest Shackleton. A fost asociat cu 4 expediții de explorare a Antarcticii. Cea mai importantă e Expediția Transantarctică pe care a condus-o și care, deși nu a avut succes, a devenit faimoasă ca o poveste remarcabilă de perseverență și supraviețuire. La scurt timp după ce a pornit la drum, nava a intrat într-un banc uriaș de gheață. A înaintat cu greu câteva săptămâni, apoi o furtună a împins bucățile mari de gheață care au prins nava ca într-o menghină. Au erodat-o, era evident că se va scufunda – ceea s-a și întâmplat. N-a ajuns niciodată la Polul Sud, dar și-a adus toți cei 27 de oameni înapoi nevătămați după 18 luni de îngheț.

Ernest Shackleton era celebru pentru cum recruta. Pe cei care se înscriau să facă parte din echipaj, îi punea să vină dimineață la ora 6:00, în cele mai îngrozitoare zile din punctul de vedere al vremii, cu un tren care oprea undeva unde era nimic. Îi aștepta acolo și le spunea că ăsta e felul în care recrutează oameni suficient de îndrăzneți să facă parte din echipajul său. A devenit model de lidership în circumstanțe extreme.

Să construiești acolo unde ceilalți văd ca imposibil

Și cred că asta e definiția nebuniei creatoare: să construiești ceva acolo unde ceilalți văd ca imposibil. Și mai cred că așa sunt toți oamenii care au construit ceva măreț. Au o suficientă doză de credință să miște lucrurile și știu valoarea de a-și pune inima pe un viitor incert. Au suficient curaj să ajungă în locuri unde nu este nimic și să dea viață proiectelor în care cred. Oameni care nu doar fac ce iubesc ci, mai ales, iubesc ceea ce fac. Iar asta îi inspiră să continue.

Să-ți pui inima

Să-ți pui inima ne împlinește, ne dă un sens, face munca în sine mai semnificativă. Creează valoare pe termen lung și ne dă un anumit gen de putere.

I-am onorat, în cadrul Galei, pe toți creatorii care și-au pus inima. Și i-am invitat și pe cei din sală să-i onoreze, la rândul lor, pe cei care sunt ca ei:  au credință, curaj și sunt fericiți să construiască.

Putem construi ceva durabil doar dacă avem credință, dacă ne punem inima. Și astfel, pe măsură ce urcăm treaptă cu treaptă, începem să vedem și scara, pentru că ea se construiește sub pașii noștri.