Oglinda în care ne privim atent
”Ești mai frumoasă decât crezi!” În urmă cu câțiva ani, Dove a lansat un videoclip de 3 minute numit “Dove Real Beauty Sketches”. Pe scurt, câteva femei sunt invitate să se descrie unui desenator pe care nu îl întâlniseră niciodată și pe care nu îl puteau vedea (erau separate de acesta de o draperie). Apoi, fiecare femeie a socializat cu un străin care a descris, la rândul său, aceluiași desenator, persoana cu care a interacționat. La final, participantele la campanie au primit cele 2 desene. Spre uimirea și bucuria lor, arătau mult mai frumoase și mai atrăgătoare în descrierea străinilor. Videoclipul se termină cu sloganul: “Ești mai frumoasă decât crezi!” CONCLUZIA CAMPANIEI: prea multe femei sunt nemulțumite, pe nedrept, de felul cum arată. Sau, ca rățușca cea urâtă, nu își cunosc adevărata frumusețe. NU SUNTEM ATÂT DE FRUMOȘI ȘI DEȘTEPȚI CUM CREDEM Ar fi fost happy-end, dar cercetătorii nu au lăsat lucrurile așa. Au venit cu studii și rezultate ale unor experimente care concluzionau că, de fapt, oamenii se gândesc la aspectul lor în termeni mult mai măgulitori decât s-ar justifica. Că este o tendință mai largă de a se vedea prin lentile roz și să se creadă mai buni decât sunt în realitate. Nu doar din punct de vedere fizic, ci sub orice aspect. În unul dintre experimente au făcut fotografii ale participanților și, printr-o procedură computerizată, au produs versiuni mai atractive ale imaginilor. Celor implicați în studiu li s-a spus că într-o fotografie este imaginea lor originală iar cealaltă este cosmetizată și că trebuie să o aleagă pe cea nemodificată. Ei bine, tendința oamenilor a fost să aleagă versiunea lor mai atractivă. Însă, când li s-a spus să aleagă fotografia care reprezintă cu cea mai mare acuratețe alte persoane pe care le-au întâlnit cu puțin timp în urmă, tendința a fost să aleagă imaginea nemodificată a străinului. CONCLUZIA STUDIULUI: Oamenii recunosc mai rapid chipuri sau obiecte când acestea se potrivesc cu reprezentările lor mentale. Self-enhancement Și alte studii au contribuit la această concluzie iar cercetătorii au spus că este un fenomen general, pe care l-au numit “self-enhancement.” De exemplu, oamenii sunt remarcabil de exacți când prezic comportamentul unui strain dar nu și când e vorba despre ei. Sau, majoritatea crede că este peste medie. Alte exemple: 93% dintre șoferi se evaluează ca fiind mai buni decât ceilalți participanți la trafic Dintre profesori, 94% spun că performează mai bine decât colegii lor La fel în ceea ce privește sănătatea – oamenii cred că sunt mai puțin sensibili la gripă decât alții Și, în general, lor nu li se poate întâmpla nimic rău dar celorlalți cu siguranță! Ori, când greșesc, vina aparține celorlalți sau contextului, în nicun caz lor. Comentează viața altora care, oricum, este un dezastru, în timp ce a lor este perfectă. Pe Facebook. Ca să nu mai vorbim de vot: nu sunt siguri că alegerea lor este corectă dar bagă mâna în foc că că alegerile altora sunt greșite. Așadar, în general, oamenii cred că îi pot evalua exact pe alții dar se autoevaluează prea puțin corect pe ei înșiși. Cosmetizarea viziunii de sine De ce această cosmetizare a viziunii de sine? Pentru că informațiile care au caracteristicile dorite le creează un confort psihic și, astfel, le sunt benefice. Însă mai este o altă față a monedei. Cei care încearcă să se prezinte mai buni decât sunt în realitate, de fapt înșeală. În plus, trebuie să țină minte 2 reprezentări conflictuale ale realității: adevărata stare de fapt și înșelăciunea. În primul rând, această dualitate duce la reducerea performanței altor funcții cognitive cu care au fost înzestrați În al doilea rând,oamenii pot manifesta puternice reacții emoționale negative față de cei care mint Sunt însă și oameni care cred în ei înșiși și muncesc din greu să devină proiecția pozitivă pe care o au asupra lor. Ei sunt cei care se pot promova fără să mintă. Dorința de a se dezvolta le crește motivația și încrederea în sine. Așadar, poate premisa de la care a pornit Dove a fost greșită. Dar dacă ne concentrăm pe a fi mai buni ca ieri, crește și stima de sine. Și, astfel, a crede că suntem mai frumoși și mai buni decât suntem cu adevărat poate să nu fie un lucru atât de rău.
Șansa favorizează mintea pregătită
Șansa favorizează mintea pregătită! Pentru a face ceva important, avem nevoie atât de abilități, cât și de determinare. Dar există un al treilea ingredient care nu este atât de bine înțeles: Curiozitatea Interesul sincer pentru ceva ce-ți place, în care crezi. Nu pentru a impresiona sau pentru a te îmbogăți, ci de dragul pasiunii. Dacă ne uităm la oamenii care fac o muncă grozavă, vedem un model consistent. Adesea încep curioși pentru ceva ce ar putea părea inutil. Darwin e recunoscut pentru profunzimea pură a interesului său pentru istoria naturală. Curiozitatea lui pare infinită. Curiozitatea are o putere transformatoare. Curiozitatea sinceră e atât o sursă de putere pentru abilități, cât și un substitut pentru determinare. Când suntem sincer interesați, nu mai trebuie să ne străduim la fel de tare. În plus, interesul sincer ne aduce noroc în găsirea informațiilor. Șansa favorizează mintea pregătită iar dacă un lucru există în mintea noastră, mintea e pregătită să-l recunoască. Mai mult, Curiozitatea e nu doar un filtru al seriozității, ci ne ajută să vedem lucrurile din alte unghiuri. Newton e faimos pentru obsesia sa pentru matematică. Dar a avut alte două obsesii – alchimia și teologia, care par să fi fost pierderi de timp. Însă tocmai curiozitatea sinceră pentru ultimele două l-a ajutat să câștige pariul cu știința. Dacă ți-ai putea lua liber un an, pentru a lucra la ceva care probabil nu ar fi important dar ar fi cu adevărat interesant, care ar fi acel lucru? #staycurious